Lacrimi inmarmurite de durere
soptesc,c-un glas amar si rece:
-Vino,iubito,in ploaia cea de stele
sa ne lovim de strigatele pustiului adormit
care plange auzindu-mi suspinele mele.
Mi-a fost atat de dor de tine,
Noi doi,plangand spasmodic inecati in lacrimi,
Pierduti demult in stele si suspine
Visand mereu acelasi vis,
acelasi cer,aceleasi patimi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu