Atunci mi-am agatat visele in cuierul din camera,le-am pus papion
si le-am spus sa astepte nemiscate pana ma intorc din viitor.
Atunci mi-am inghitit pastila de memorie ca sa-mi aduc aminte sa curat amintirile niciodata avute
si-am fost sa-mi calc sacoul in care imi tineam poeziile nescrise.
Atunci mi-am trimis inima la cea mai buna scoala particulara,dar a picat bac-ul la filozofie pentru ca subiectul a fost despre iubire.
Atunci mi-am pus cuvintele sa citeasca comedii si piese de teatru,dar s-au plictisit repede,asa ca s-au apucat sa mazgaleasca la sfarsitul cartilor.
Atunci am calatorit prin munti inalti,primejdiosi..fara mine.
Atunci am mers cu gandurile la plimbare prin ploaie si m-am intalnit cu nimeni.
Am salutat in stilu-mi caracteristic,apoi mi le-a impuscat.
Nu pe toate,ce-i drept.I se terminase gloantele.Mai pastrase unul..pentru mine.
Atunci m-am dus cu niste versuri(nu erau ale mele) pe care le-am gasit in portofelul meu in care-mi tin"cuvintele",la medic pentru un test ADN.
Rezultatul era intr-o oarecare masura previzibil.Ah,nu mai am aveam pastile de memorie la mine.
Atunci mi-am intalnit gandurile in alte poezii si am plans pentru o minune.
Atunci m-am asezat cu capul pe o perna a unui suflet,mi-am strans pumnii cu idei sub mine, m-am intors pe o parte si am privit cum visele pendulau intre grotesc si sublim pe fundalul unui apus tarziu.Si-am adormit.
Atunci...va fi!
