Privește-mă,pură întâmplare a neîntâmplării
Și lasă-mă să mă joc cu timpul prin părul tău,
Să-ți gâdil cu secundele tălpile,
Să alunec de la două la nouă pe linia verticală din palma ta,
Să pășesc ca un haiduc prin ora minții tale,
plină de antemeridiane și postmeridiane,de amurguri calde și zori zgribuliți,
Să-ți număr tic-tac-urile din orologiul de sub încheietura mâinii,
Să împletesc la poalele vremii amintiri-dulci dezastre ale tale,întâmplare,
Să mă trezesc buimac la deșteptătorul care scoate sunete din glasul tău,
Să alerg diminețile prin ochii tăi de la retină la iris,
Să amestec timpul,pură întâmplare a neîntâmplării,
Să fac să-ți curgă prin vene ore de veșnicie,
În timp ce tu,cu adieri de suflet în privire și c-un tremur de pleoape, îmi faci cadou un carpe diem
Împachetat subtil în culoarea pielii tale,întâmplare a neîntâmplării.
